Oltenia
Denumirea vine de la cel mai mare râu care străbate regiunea, Oltenia însemnând dincolo de Olt, râu care reprezintă și granița de est a acesteia. La nord este protejată de Carpații Meridionali, iar la sud de către Dunăre. Granița de vest, cu Banatul, este delimitată de Parcul Național Domogled – Valea Cernei.
În Oltenia, la Drobeta Turnu-Severin sunt ruinele podului peste Dunăre proiectat de Apolodor din Damasc, din timpul Imperiului Roman atunci când romanii au cucerit Dacia. În secolul al XII-lea vestul Olteniei, județul Mehedinți de astăzi, a fost cucerit de Regatul Ungariei, fiind denumit Banat de Severin. Această dominație rezistând până în secolul XVI. Istoria Olteniei este asemănătoare cu cea a întregii Valahii (Țara Românească), fiind sub stăpânire otomană încă din secolul XV.
Între 1718 – 1739, vestul Țării Românești a fost sub stăpânirea imperiului habsburgic, aceștia denumind Oltenia ca fiind Klein Walachei (Mica Valahie).
Județe componente: Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt – la vest de râul Olt.
Despre Oltenia în cuvinte și imagini
Pornind înspre inima Olteniei, primul județ prin care trecem este Vâlcea, un județ în care putem găsi tradiții vechi de sute de ani și meșteșuguri transmise peste generații. Peste drum de Muzeul Satului Vâlcean, situat exact la îesirea din municipiul Râmnicu Vâlcea înspre Valea Oltului, putem admira atelierul de opincărie și pielărie al lui Nea Ilinca, ultimul opincar din Oltenia. Continuând înspre nord, prin Valea Oltului putem admira Mănăstirea Cozia, Castrul Roman Arutela și Mănăstirea Turnu. Pentru cei dornici de natură și aventură, călătoria poate continua urcând către Obârșia Lotrului, admirând peisajele oferite de munții Meridionali și lacurile Brădișor, Mălaia și Vidra. De aici se poate coborî către județul Gorj pe Transalpina, cea mai înaltă și mai frumoasă șosea din întregul lanț al Munților Carpați.
 |  |  |  |
|---|---|---|---|
 |  |  |  |
 |  |  |  |
 |  |
Tot pe drumul înspre Gorj, dar de această dată urmând poalele sudice ale Meridionalilor, prima atracție turistică este salina Ocnele Mari în interiorul căreia este amenajată o bază de relaxare, agrement și tratament pentru turiștii dornici de a petrece câteva ore în inima muntelui de sare. Continuând drumul către Horezu, localitate recunoscută pentru ceramica de Horezu, intrată în patrimoniul UNESCO în anul 2012, găsim Muzeul Trovanților, Parcul Național Buila – Vânturarița și multe biserici și mănăstiri vechi de sute de ani, dintre care amintim Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Arnota, biserica de la Pietreni veche de 300 de ani și Biserica Voicești.
Ajungând la Horezu, în satul Olari, se găsesc familii de olari, care au păstrat de generații arta modelării ceramicii de Horezu. Casele frumos decorate cu produsele de ceramică viu colorate cu motivele specifice zonei, ateliere de olărit autentice conturate de istoria familiei și meșterii olari ai satului vă așteaptă să vă încânte cu măiestria și priceperea cu care aceștia duc mai departe moștenirea primită de la strămoșii lor. Unul dintre aceștia fiind meșterul olar Mihai Bîscu, a cărui pasiune pentru această meserie este uimitoare și impresionantă.
Mai puțin cunoscute de către turiști și rar întâlnite în ghidurile de specialitate avem satul Firijba, cel mai vechi sat din România și satul Gorunești, unde găsim Piramidele de pământ de la Slătioara, o rezervație de 10.5 ha presupunând un ansamblu de piramide rezultate în urma eroziunii solului.
 |  |  |  |
|---|---|---|---|
 |  |
Trecând în județul Gorj, primele obiective pe care le putem vizita sunt Cheile Oltețului, care despart Masivul Parâng de Munții Căpățânii, Peștera Polovragi aflată la intrarea în chei și Mănăstirea Polovragi, sfințită în anul 1505.
Plecând de la Polovragi pe „drumul de sub munte” înspre Novaci, localitatea de pornire a șoselei Transalpina, ajungem la Peștera Muierilor, din localitatea Baia de Fier. Peștera este datată încă din paleolitic, dar a fost descoperită în 1952. Cu un număr de șapte galerii orientate orizontal și o lungime de peste 7000 metri din care doar 900 metri vizitabili, peștera se deosebește prin formele geologice formate și prin multitudinea de schelete de urs găsite în galerii.
În Bălcești găsim Casa Memorială a Mariei Lătărețu, care a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară românească și muzică lăutărească gorjenească. A fost supranumită Privighetoarea Gorjului.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Următoarea oprire este orașul Târgu-Jiu, reședința județului Gorj, care se remarcă prin operele sculpturale ale lui Constantin Brâncuși. În Parcul Central al orașului găsim Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului, iar continuând pe aceași axă, pe strada Eroilor, ajungem în parcul Coloanei Infinitului.
Tot în Târgu-Jiu se află și casa memorială a Ecaterinei Teodoroiu, eroina de la Jiu din Primul Razboi Mondial. Puțini au auzit de povestea Ecaterinei Teodoroiu deoarece regimul comunist a reușit să marginalizeze imaginea ei, însă astăzi casa părintească se poate vizita, fiind localizată în cartierul Vădeni, pe bulevardul care îi poartă numele.
La 13 km de Târgu-Jiu, în satul Curtișoara, găsim Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, impresionant prin culele și casele colecționate din județul Gorj, având o istorie impresionantă și o colecție însemnată de case.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Continuând drumul pe sub poalele Carpaților Meridionali înspre granița Olteniei cu Banatul intrăm într-o regiune cu foarte multe obiective turistice și forme de relief diverse și foarte frumoase. Prima oprire pe care o putem face este în zona Runcu – Dobrița, o zonă cu foarte multe pensiuni turistice autentice, iar una dintre cele mai frumoase și care păstrează autenticitatea locului fiind The Carpathian Lounge. Punctul principal de atracție din zonă sunt Cheile Sohodolului, o arie protejată care ne oferă forme de relief spectaculoase, peșteri, avene și canioane, dar și o faună diversă, specifică Munților Meridionali.
Urmează satul Hobița, unde este situată Casa Memorială Constantin Brâncuși, acesta fiind satul unde s-a născut marele sculptor. Înspre nord, putem face o expediție pe valea Bistriței, unde putem admira peisajele oferite de Lacul Clocotiș și Lacul Vâja.
Continuând înspre vest ajungem la Tismana, un mic oraș de munte din nordul județului Gorj, unde putem vizita Mănăstirea Tismana, împreună cu Muzeul Tezaurului BNR de la Tismana. Tot aici putem vizita Hidrocentrala subterană Tismana, care este situată sub muntele Cioclovina și utilizează apa înmagazinată în barajul Motru, alimentând două turbine cu o putere instalată de peste 100 MW. Un alt obiectiv care merită vizitat este Schitul Cioclovina de jos și Rezervația botanică Cioclovina, situate pe muntele care adăpostesc turbinele hidrocentralei.
Ajungem și la Padeș, unde avem Monumentul lui Tudor Vladimirescu ce comemorează Revoluția de la 1821 și Proclamația de la Padeș, care marchează sfârșitul dominației fanariote în Valahia. Urcând înspre lacul Valea Mare, avem Peștera Cloșani – o peșteră caldă cu formațiuni impresionante – și Avenul din Cioaca cu Brebenei, în cazul în care speologia este un domeniu de care sunteți interesați.
Zona Tismana-Padeș este recunoscută și pentru creșterea ovinelor, brânza facută de către ciobanii din zonă fiind renumită.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Cum trecem în județul Mehedinți urmează o zonă foarte pitorească, în care tradițiile, obiceiurile și porturile strămoșești sunt încă păstrate de către localnici. La Ponoarele găsim cel de-al doilea cel mai mare pod natural din Europa, denumit Podul lui Dumnezeu, Lacul Zăton cu Câmpul de Lapiezuri, Peștera Ponoarele și Pădurea de Liliac care încântă privirile turiștilor primăvara.
În zonă, înspre sud, găsim Cheile Băluței, iar în Bala de Sus este Cascada Buraica.
O stațiune mai puțin cunoscută este Bala Băi, stațiune cu apă termală așezată pe cursul Pârâului Râieni. În satul Marga putem vizita Peștera și Cheile Topolniței.
Toate satele din Godeanu și până la Dunăre merită vizitate, iar în fiecare găsim povești interesante și locuri de vizitat: Ponoarele, Isverna, Cerna – Vârf, Marga, etc.
Această zonă este recunoscută pentru cântăreții și artiștii de muzică populară pe care i-a oferit de-a lungul timpului folclorului românesc, care au promovat prin cântecele lor frumusețea locului, cum ar fi Angelica Stoican, Niculina Stoican, Petrică Mâțu Stoian și Olguța Berbec.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Cea mai frumoasă zonă din județul Mehedinți este Clisura Dunării, între Oravița și Dubova. Se poate vizita pe uscat sau cu vaporașul pe Dunăre. Dintre obiectivele din zona cele mai importante enumerăm Chipul lui Decebal, Mănăstirea Sf. Ana, Mănăstirea Mraconia și Peștera Ponicova.
Această parte a Olteniei pe care am parcurs-o, bogată în tradiții, obiective turistice și forme de relief variate poarte numele de Oltenia de sub munte.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Mergând înspre sudul Olteniei, spre cel mai mare oraș din regiune, Craiova, putem vizita Casa Memorială Tudor Vladimirescu, conducătorul pandurilor de la revoluția din 1821, situată în localitatea Vladimir din județul Gorj.
Craiova, sau Cetatea Băniei, este considerată capitala Olteniei, fiind reședința domnitorului Mihai Viteazul, primul domnitor român care a unit cele trei principate române, pentru scurtă perioadă de timp, în anul 1601.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Sudul Olteniei este cunoscut pentru întinsele culturi de viță de vie, cele mai cunoscute fiind Corcova, Vînju Mare, Oprișor și Segarcea.
Cele mai întinse culturi de viță de vie din Oltenie se regăsesc în Drăgășani, care este considerată Toscana Romaniei, localitate situată în estul județului Vâlcea, la 72 km în direcția nord-est de Craiova. Printre cramele de aici amintim de Crama Stirbey, Crama Avincis, Domeniul Drăgași, Crama Bauer, Crama Negrini.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
Totodată, sudul Olteniei este recunoscută și pentru culturile de pepene verde, pepenii de Dăbuleni fiind cei mai apreciați din România. Datorită climei și influențelor mediteraneene, între Dăbuleni și Calafat se întinde Sahara României, o arie de 100000 ha acoperite cu deșert. Dacă sunteți în această zonă, mai puteți vizita Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița, Casa Memorială Amza Pellea de la Băilești și Rezervația Ornitologică de la Ciupercenii Noi.
| | | |
|---|---|---|---|
| |
